Obiceiuri și datini din județul Argeș

Zona etno-geografică și spirituală a Argeșului a păstrat și perpetuat o bogată zestre culturală, rod al înțelepciunii și al activității creatoare a oamenilor de aici. Locuind într-un spațiu unde s-au născut mituri si legende, oamenii acestor meleaguri, păstrători de limbă și datini, au ținut prinsă flacăra tradiției, meșteșugurilor și a dragostei de natură, prietena milenară a românilor.

Caracteristica esențială a culturii populare argeșene o constituie diversitatea creației artistice dezvoltate pe o bază ancestrală, izvorâtă din setea de frumos a celor ce si-au ctitorit viața pe aceste plaiuri.

Obiceiuri. Sărbători. Festivaluri

Târgurile anuale și săptămânale ale meșterilor populari, desfășurate în diverse localități ale județului Argeș, prilejuiesc pe lângă desfacerea
unor produse ale artei tradiționale și organizarea de manifestări folclorice.

Cele mai vechi manifestări festiviste cu pronunțat caracter popular sunt: Festivalul Primăverii(Pitești), Nedeia Topologului (Sălătrucu), Răvășitul oilor (Corbi), Sus la munte, la Muscel(Voina) etc.

În zona Argeșului s-au statornicit 9 obiceiuri de iarnă, concentrate reprezentativ pe Valea Vâlsanului: Colindatul în Ajunul Crăciunului, Steaua,
Plugușorul, Sorcova, Jocul Caprei (păstrate în toate satele) și Buhaiul, Nuielele, Bradul si Vasilca (întâlnite mai rar, în zone izolate). Scenele jucate de colindători (Steaua, Capra, Plugușorul) sunt precedate și urmate de cântece înălțate de membrii cetelor colindătoare constituite în grupuri vocalice. Dintre toate obiceiurile de iarnă, Jocul Caprei are libertatea să creeze cele mai reușite momente vesele și satirice. Obiceiurile își încheie repertoriul prezentat printr-o urare directă, un fel de binecuvântare colectivă pentru noul an.

În unele sate de pe Valea Vâlsanului se mai urează încă în versuri tradiționale:

„Cumsă prăsăste cenusa-n vatră,
Asa să să prăsască puii si vitele
În curtea și casa dumneavoastră”.

La sfârșitul uratului colindătorii sunt răsplătiți cu asa-zisele colindețe: covrigi, biscuiți sau produse pomicole. Pentru Steaua, Sorcova, Buhaiul, Jocul Caprei se obișnuiește în zona Argeșului să fie răsplătiți colindătorii prin „gologani”, mai vechi ori mai noi.

În general sunt colindate toate casele, cerându-se anterior acordul gospodarilor pentru urare. Numai la colindatul din Ajunul Crăciunului nu se mai cere încuviințarea gazdei, ci se colindă în virtutea tradiției din casă în casă spre a vesti apropiata Nastere a Pruncului Iisus.

Din secolul XIX pe teritoriul județului Arges circula un frumos colind din versurile căruia reiesea, printre altele, că în zonă existau boi falnici și puternici și se plămădea o pâine micuță, cât un măr, un fel de chiflă din zilele noastre. Potrivit unor informații din epocă, în zonă circula un colind popular de originalitate și frumusețe aparte:

„Mâine veacul se-nnoieste
Plugusorul iar porneste
Și-ncepe a colinda,
Pe la case a ura…
De urat am mai ura
Dar ne frică c-om însera
Că nu suntem de ici, colea;
Noi venim tocmai de la Cuca
Unde sa face mămăliga cât nuca
Și-o păzește cu măciuca
Să n-omănânce furnica,
Nici cățeaua lui Nea Ilie,
C-o duce la puscărie.
Cu clopoței, cu zurgălăi
Ia mai urați măi, flăcăi!
La final de colindare
Vă mai facem o urare,
Vrem ca-n veacul care vine
Să vă găsim numai bine.
La anu’ și la mulți ani
Să ne dați și gologani!

Cântece și jocuri populare argeșene

– aprilie (Leordeni și Domnești / Costești și Galeș), martie (Mozăceni):
Concursul județean al grupurilor vocale și instrumentale tradiționale de muzică populară „Cântecele Argeșului”

– în luna mai la Curtea de Arges are loc Festivalul concurs al filmului cu tematică religioasă „Lumină din umină”;

– mai, Concursul soliștilor vocali de muzică populară „Narcisa de Aur Costești;

– mai-iunie Festivalul internațional de muzică corală „D. G. Kiriac”;

– iulie: – Manifestarea folclorică de cânt și joc românesc „Sârba de la Berevoiești”

-iulie: Sărbătoarea jocului popular argeșean „Brâul de la Boteni”

-august: Festivalul internațional de folclor Carpați

– decembrie – Ștefănești, Mușătești, Berevoiești, Schitu-Golești, Costești, Curtea de Argeș: Festivalul județean al obiceiurilor tradiționale de Crăciun și Anul Nou „Florile dalbe”;

Mestesuguri. Târguri. Expoziții

Mestesugurile tradiționale care au trecut cu brio proba timpului încântă și astăzi vizitatorii și localnicii dornici să ia cu sine sau să imortalizeze un suvenir cu valoare de unicat. Astfel s-au păstrat: ceramica (Coșești, Leicesti, Poienița, Stroiești, Curtea de Argeș,
Petrești și Goleștii de Bălilești), împletiturile din răchită ciopliturile în lemn (Valea Danului, Nucșoara, Mușătești, Brăduleț) și piatră (Albeștii de Muscel), dogăria (Coșești), cusăturile și țesăturile lucrate la războiul de țesut: macate, țoluri, pături, plocade (Leresti, Stoenești, Valea Mare-
Pravăț, Nămăiesti, Brevoiesti, Sălătrucu, Șuici, Corbi, Dragoslavele, Nucșoara).

Țesăturile argeșene redau fără cusur armonia elementelor decorative specifice artei populare românești prin centrele de la Rucăr, Dragoslavele, Lerești, Nămăiești, Topoloveni, Domnești, Corbi etc. Scoarțele, plocadele și ștergarele, piese de decor caracteristice interioarelor țărănești tradiționale, utilizează în decorații motive geometrice, în special romboidale.

Prelucrarea artistica a lemnului oferă obiectelor atât utilitate, cât si individualitate artistică prin plasticitatea formelor și varietatea
decorului. Cele mai întâlnite motive sunt în formă de cercuri, rozete, dinți de ferăstrău și romburi.

Ne atrag atenția fără să vrem porțile de lemn ale gospodăriilor țărănești din Rucăr, Mușătești, Călinești, care prezintă pe lângă monumentalitatea arhitecturii o decorație sculptată sau în traforuri, piesele de mobilier țărănesc (lăzi de zestre, tronuri, blidare), ornamentate prin succesiunea sau alternanța motivelor (Sălătrucu), precum și obiectele de uz gospodăresc (tipare de cas, furci de tors, tocuri de coasă, sărare, linguri) toate dovezi nesecate ale talentului meșteșugăresc argeșean.

Sculptura în piatră a depășit și ea granițele județului grație iscusinței meșterilor pietrari din Albeștii de Muscel, remarcându-se prin opere artistice
unice în țară cum ar fi metopa realizată în altorelief „Căprioară odihnindu-se” încastrată în turnul clopotniță al Mânăstirii Negru Vodă din Câmpulung (sec. XIII) sau unul dintre primele portrete în tehnica „ronde bosse” înfățișând un monah.

Alături de acestea se remarcă ancadramentele de la uși și ferestre, ornamentarea lespezilor funerare și vechile cruci de piatră.

Ceramica popuară argeșeană păstrează tradiția prin centrele de olari de la Curtea de Argeș, Vâlsănești și Stroești (pe valea Vâlsanului), Leicești și Coșești (pe Râul Doamnei), Golesti, Poienița din Vlădești (pe Bratia). Decorația prezintă aspecte specifice: valuri („serpuiri”) în partea superioară și limbi de var („vergi”) în cea inferioară, trasate din humă albă sau verde și acoperite cu smalț incolor. Principalele piese de ceramică produse în zona Argeșului sunt: bebescele, toitanele, cațaveicile, ulcioarele de nuntă (culoarea dominantă fiind verde închis), figurinele realizate relativ simplu sub forma spiralei, căii rătăcite, melcisorilor, lăcrimilor etc, oalele de mosi, ulcioarele, boalcele, străchinile, humuite în rosu, incizate circular si încondeiate prin benzi verticale sau motive florale realizate cu corneciul, plotogul cu dinți, scripetele.

Sculptura în piatră a depășit și ea granițele județului grație iscusinței meșterilor pietrari din Albeștii Muscelului remarcându-se prin opere artistice
unice în țară cum ar fi metopa realizată în altorelief „Căprioară odihnindu-se” încastrată în turnul clopotniță al Mânăstirii Negru Vodă din Câmpulung (sec. XIII) sau unul dintre primele portrete în tehnica „ronde bosse” înfățișând un monah. Alături de acestea se remarcă ancadramentele de la uși și ferestre, ornamentarea lespezilor funerare și vechile cruci de piatră.

Portul popular argeșean se distinge prin existența a două tipuri de costume: cu catrință (în zona Topologului) și cu fotă (între râurile Argeș și Dâmbovița). În zona Muscelului costumul popular femeiesc are fota împodobită cu ornamente din fir auriu si mărgele negre și roșii, prevede maramă sau pălăriuță, bete, ie și opinci. Sub aspect decorativ fota este inedită prin ornamentele geometrice brodate cu fir auriu sau diferite modele florale. Cămasa cu altiță conferă costumului din Muscel somptuozitate prin ampla decorație realizată cu motivele „în fusti”, „în râuri” sau „pe gras”. Marama completează costumul, estompând prin albul strălucitor cromatica vie a acestuia. Costumul popular din zona Topologului  prezintă două variante: cu două piese cvasiegale și cu catrințe inegale, cea din față având dimensiuni mai reduse. Ornamentul compact al catrințelor este cusut cu măiestrie argeșeană, iar cămașa cu altiță este țesută cu borangic roșu-cireșiu, prezentând policrom și armonizându-se perfect cu catrințele.

Portul popular bărbătesc, mai puțin fastuos, are în componență cioareci strâmți din dimie albă, cămașă cu poale amplu ornamentată cu sabace albe, brâu roșu și chimir din piele, fiind asemănător cu al geto-dacilor, dovadă certă a continuității pe aceste plaiuri. Portul popular argeșean a constituit sursă de inspirație pentru pictori recunoscuți ca: Nicolae Grigorescu, Gh. Tătărăscu, Carol Popp de Szatmary etc., fiind apreciat de istoricul Nicolae Iorga „fără pereche în cât ținut locuiește românimea”.

Târgurile și expozițiile din zona etnografică argeșeană constituie atât întâlniri ale mesterilor specializați, cât și posibilități de descoperire a creației
populare. Cele mai cunoscute întâlniri meșteșugărești ale artiștilor populari și ale publicului interesat cu aceștia sunt Târgul Moșilor/Olarilor desfăsurat la Pitești în luna mai și Târgul de vară de la Câmpulung, manifestări care reunesc tradiții milenare din toate zonele țării.

Târguri și expoziții

martie: Salonul de primăvară al artistilor plastici din județ,  Galeria de Artă Pitesti;

22 aprilie-4 iunie, Expoziția concurs de icoane „Rugămu-ne Ție”, Pitesti, Curtea deArges;

mai Târgul Moșilor/Olarilor, Pitești, Argeș;

mai Festivalul Țuicii, localitatea Coșești;

21 mai,  de sărbătoarea Sfinților Împărați cei întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena: Rapsodia păstorească de la Corbi;

20 iulie, Târgul de vară „Sfântul Ilie” de la Câmpulung,  unde sunt desfăcute producții ceramice din Argeș și din alte zone ale țării, țesături

(fote, marame), obiecte din lemn pentru uz casnic etc.;

septembrie, Mesagerii satelor: Expoziție de pictură realizată de copii;

octombrie-decembrie, Expoziția Națională de Artă Naivă, Muzeul Județean Argeș;

octombrie-noiembrie, renumitele târguri de la Lăpușani;

noiembrie, Pitești, Spitalul Județean: Expoziția cu vânzare „Icoana fereastră spre Dumnezeu”.

Trasee etnografice:

1. Pitesti Golesti Topoloveni
2. Pitesti Mălureni Costesti Domnesti Corbi Nucsoara
3. Câmpulung Leresti Rucăr
4. Câmpulung Albestii de Muscel
5. Curtea deArges Musătesti Stroesti
6. Curtea deArges Sălătrucu
7. Pitesti Costesti Popesti
8. Pitesti Lunca Corbului Stolnici Hârsesti Bârla.

Argeș , , , ,

Adaugă recenzia ta

Dă o notă obiectivului turistic selectând stelele de mai jos :

Trimite unui prieten

Verificare Captcha
captcha image

Transmite o întrebare

Verificare Captcha
captcha image

Despre VisitArges

Descopera judetul Arges. Obiective turistice,trasee turistice, trasee montane, cazare, restaurante, cluburi, evenimente locale. Aici afli tot ce ai nevoie pentru o excursie de neuitat.